Uniunea Scriitorilor, Filiala Târgu-Mureş, secţia română

Uniunea Scriitorilor din România a luat fiinţă în anul 1949, iar Filiala Târgu-Mureş a USR a fost înfiinţată în anul 1968. Primii scriitori români ce au făcut parte din filiala Târgu-Mureş a Uniunii Scriitorilor din România au fost Zeno Ghiţulescu şi Romulus Guga, după care au devenit membri ai filialei şi scriitorii Mihai Sin şi Dan Culcer. Până în anul 1995 a existat o singură secţie a filialei Târgu-Mureş, după care s-a trecut la organizarea acestei filiale pe doua secţii, secţia română şi secţia maghiară. De-a lungul timpului, scriitorii de expresie română din cadrul filialei au înfiinţat cenacluri literare (Cenaclul „Liviu Rebreanu”, apoi Cenaclul „Romulus Guga”), au publicat în antologii colective, au editat cărţi care au avut un impact notabil la nivel local şi naţional.

Un eveniment important în viaţa filialei Mureş a USR l-a jucat revista „Vatra”, înfiinţată, în noua sa serie, în anul 1971. În paginile revistei au publicat cei mai importanţi scriitori români din acest spaţiu geografic, publicaţia contribuind la afirmarea valorilor literare şi culturale din cadrul filialei Târgu-Mureş a USR. O altă publicaţie culturală de o reală importanţă a fost revista „Târnava”. Secretarii secţiei române ai filialei Mureş a USR au fost: Cornel Moraru (1995-2001) şi Zeno Ghiţulescu (2001-2005). Din anul 2005, Zeno Ghiţulescu devine preşedinte al Filialei Târgu-Mureş a Uniunii Scriitorilor din România.

Uniunea Scriitorilor din România

Uniunea Scriitorilor din România (U.S.R.) este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.). S.S.R. a fost creată în anul 1909 şi a funcţionat sub această denumire pînă în martie 1949. Ultimul preşedinte al S.S.R. a fost Victor Eftimiu. U.S.R. a apărut în 1949 prin fuziunea între S.S.R. şi Societatea Autorilor Dramatici.  Primele încercări de a crea organizaţii de scriitori în România datează după unele surse din 1821, 1827, 1831.  Începutul propriu-zis se face cu Asociaţia literară Română din 1848 dar aceasta nu funcţionează. O Societate Literară Română a fost fondată în 1866, inaugurată în 1867, transformată în Societatea Academică Română şi ulterior, din 1879, în Academia Română. Preocupările de început ale Academiei au fost filologice, extinse apoi la domeniile ştiinţei, culturii şi artei.Dar prima Societate a Scriitorilor Români s-a ivit ca proiect în 1908 şi a fost pusă în funcţiune de o adunare generală de 47 de scriitori la 2 septembrie 1909. Comitetul de conducere al noii societăţi i-a avut ca preşedinte pe Mihail Sadoveanu şi ca vicepreşedinte pe Dimitrie Anghel. În 1911, noul preşedinte, Emil Gârleanu a obţinut recunoaşterea SSR ca "Persoană morală". A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. În timpul primului război mondial SSR a funcţionat în refugiu la Iaşi. În perioada 1926-1932, Societatea Scriitorilor Români a fost condusă de Liviu Rebreanu ales an de an timp de şapte ani consecutiv. A fost în opinia istoricilor literari cea mai fastă perioadă a SSR.

După 1944 s-au exercitat asupra S.S.R. presiuni politice din partea noii puteri, epurări etc. Conferinţa de fuziune între S.S.R. şi societatea Autorilor dramatici din martie 1949 marchează înfiinţarea Uniunii Scriitorilor din R.P.R., ulterior "din R.S.R.", devenită U.S.R. în 1990. În perioada 1949-1989, U.S.R. a funcţionat ca "organizaţie obşetească şi profesională de creaţie" fiind din punct de vedere legal subordonată statului şi finanţată de stat. Cu toate acestea, U.S.R. şi-a păstrat o autonomie de organizare şi de acţiune care a făcut din ea cea mai incomodă organizaţie recunoscută de statul comunist. În U.S.R., alături de membri care urmau în scris şi atitudine linia politică oficială, făceau parte scriitori care şi-au păstrat independenţa de gîndire şi originalitatea creaţiei. Între cele două grupuri au existat în această perioadă tensiuni şi chiar conflicte deschise şi, deşi aveau de partea sa oficialităţile, grupul fidel acestora nu şi-a impus totdeauna dominaţia. Organele de conducere ale U.S.R. au fost alese prin vot secret şi şi-au păstrat o anumită independenţă faţă de partidul unic şi statul comunist.

 În cadrul U.S.R. a funcţionat Fondul literar, înfiinţat în iunie 1969, ca organism financiar de gestiune a drepturilor de autor .i de ajutor financiar pentru scritori. După 1989, U.S.R. a devenit o asociaţie de creatori, non-guvernamentală, non-profit şi apolitică, întreţinîndu-se prin autofinanţare. U.S.R. a cunoscut schimbări succesive ale statutului în funcţie de modificarea obiectivelor sale şi de evoluţia societăţii româneşti. Primul statut care stipula independenţa politică a Uniunii a fost adoptat în aprilie 1990. Au urmat amendări ale statutului în 1995 şi 1997. Cea mai recentă schimbare de statut a survenit în martie 2005.

Extras din Statutul Uniunii Scriitorilor din România

Cap. 3 art.9: Poate deveni membru al Uniunii orice scriitor care are cetatenie romana, indiferent de limba in care scrie, daca indeplineste urmatoarele conditii: - a publicat o carte premiata de Uniune [debut]; - a publicat cel putin 3 carti de poezie, proza, teatru, literatura pentru copii si tineret, eseuri sau 2 volume de istorie, critica sau teorie literara, care satisfac exigentele scrisului profesionist; - este traducatorul a cel putin 3 carti semnificative din literatura romana sau universala; - poate deveni membru al Uniunii si scriitorul cetatean strain cu domiciliul in Romania, precum si scriitorul cetatean roman sau strain cu domiciliul in strainatate care a publicat in limba romana sau intr-un dialect al acesteia cel putin 3 carti de poezie, proza, teatru, literatura pentru copii si tineret, eseuri sau 2 volume de istorie, critica sau teorie literara, care, de asemenea, satisfac exigentele scrisului profesionist;

Art. 10: Cererea de primire in Uniune, insotita de memoriul de activitate, la care se anexeaza extrase din presa cu privire la activitatea literara a celui in cauza, impreuna cu cite un exemplar din lucrarile publicate sau cu afisele pieselor reprezentate, se depun la filiala (sectia) cea mai apropiata de domiciliul solicitantului.

Art. 11: Cererea de primire in Uniune, la care se anexeaza 3 recomandari scrise ale unor scriitori, membri ai Uniunii cu o vechime de cel putin 5 ani, se avizeaza de Comitetul filialei (sectiei), dupa care se inainteaza la comisia de validare a Uniunii.

Art. 12: Calitatea de membru al Uniunii se dobandeste din ziua in care hotararea de admitere a cererii, pronuntata de Comisia de validare, a fost ratificata de Consiliul Uniunii. Cotizatia e de 50.000 [5] lei pe luna pentru membrii activi si de 30.000 [3] lei pe luna pentru pensionari. Pentru neplata cotizatiei timp de 1 an se aplica suspendarea, iar pentru 2 ani, radierea din USR.